Calatorie la Kamakura pentru a-l vedea pe Marele Buddha (Daibutsu). In drum spre Kamakura am folosit doua linii de tren cu adevarat speciale – Shonan Monorail si Enoshima Electric Railway.
In drum spre Tokyo, dinspre Okayama, am zarit si plantatii de ceai. La dus, nu stiu de ce, nu le observasem.
Din Shinagawa, am luat un tren pe JR Yokosuka Line.
Am coborat la Ofuna, pentru a face traseul alternativ cu trenurile si am observat statuia despre care va vorbeam.
In statia Ofuna sunt indicatoare pana la gara Shonan Monorail. Trebuie iesit din gara si mers vreo 100 de m.
Statuia din Ofuna, vazuta din alt unghi.
In gara Shonan Monorail am cumparat bilete de la automate. E posibil sa functioneze si SUICA. Nu mai tin minte.
Shonan Monorail. "Plutind" deasupra masinilor.
Trenul Shonan Monorail, intra in statie.
Shonan Monorail. "Plutind" deasupra masinilor.
Shonan Monorail. "Plutind" deasupra masinilor.
Dupa Shonan Monorail, am mers la Statia Enoden-Enoshima. Pe aici trece una dintre cele mai vechi linii de tren din Japonia.
Trenul Enoden, merge in mare parte de-a lungul coastei.
Un tren Enoden, intrand in Statia Hase, din Kamakura. Statia Hase e cea mai aproape de Daibutsu.
Strada din Kamakura. Are feelingul unui oras mic.
Masca traditional japoneza, sub acoperisul unei case. Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura.
Slapi imensi. Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura. In interiorul statuii.
Pe aici se intra in interiorul statuii. Marele Buddha de la Kamakura.
Marele Buddha de la Kamakura
Marele Buddha de la Kamakura
Marele Buddha de la Kamakura
Marele Buddha de la Kamakura
Marele Buddha de la Kamakura
Marele Buddha de la Kamakura
Kamakura
Oboseala isi spune cuvantul. Kamakura - game over.
Era ultima zi de valabilitate a Japan Rail Pasului. Oare o să ajungem si la Kamakura? Dimineata ne prinsese in Okayama (vezi articolul despre Festivalul Oamenilor Dezbracati). In prima instanta vroisem sa vizitez si gradina Korakuen (okayama-korakuen.jp) care e una dintre cele mai importante atractii din Okayama si e considerata una dintre cele mai frumoase gradini “landscape” din Japonia. Pana la urma am renuntat deoarece eram destul de obositi si am zis ca o sa fie o zi mai molcoma.
Trebuia sa ne reintoarcem in Tokyo si am luat un shinkansen pe la 9 si ceva. Sunt shinkansenuri direct pana la Tokyo din Okayama si fac vreo 4 ore.
Pe drumul de intoarcere am vrut sa vizitam si Kamakura, daca tot aveam JRP spentru a mai economisi niste bani.
Orasul Kamakura se afla la 51 km sud de Tokyo si aproximativ o ora distanta cu trenul. Pe langa Nikko si Hakone, e recomandata ca o excursie de o zi, prin imprejurimele capitalei.
Majoritatea recomandarilor “cum se ajunge acolo? ”, erau gandite pentru cei care vin din Tokyo.
Am studiat eu ceva problema si pentru cei care vin din Kyoto/Osaka, dar nu prea imi ieseau calculele. Ar fi trebuit sa iau un Kodama (care avea mai multe stopuri, dar merge mai incet) pentru a prinde o conectie buna, sau ar fi trebuit sa cobor destul de departe si de venit de acolo cu alte trenuri care se misca mai incet.
Aici probabil am ocolit putin, dar nu mai intru in detalii. Oricum mi-a luat ceva timp pana am reusit sa-mi conving sotioara sa facem si Kamakura in acea zi, deoarece aveam inca, bagajele dupa noi.
Pana la urma, am coborat la Shinagawa si am lut un tren pe linia JR Yokosuka, inspre Kamakura. Eram obisnuiti cu linia Yokosuka, deoarece e acelasi tren care merge inspre Narita, doar ca-si schimba numele dupa ce trece de Tokyo Station. Detaliile conteaza mai putin, important e de stiut ca din Tokyo, se poate lua tren pe linia JR Yokosuka, inspre Kamakura. Trenurile de pe linia JR Yokosuka, merg pana la statiile Kita-Kamakura si JR Kamakura din orasul Kamakura.
Pentru a ajunge insa la statuia Daibutsu a Marelui Buddha, trebuie luat autobuz de la JR Kamakura, sau un alt tren privat pe linia Enoden, pana la statia Hase. Principalul nostru obiectiv in Kamakura era doar Daibutsu, de aceea am ales sa facem un traseu alternativ, urmand sfaturile din cartea pe care o aveam cu noi: “Japan by Rail. ”
Traseu alternativ inspre Kamakura, cu doua linii de tren “de colectie”.
Am coborat in statia Ofuna, de unde am luat un tren pe linia Shonan Monorail.
Ce este Shonan Monorail?
Pagina doar in japoneza: shonan-monorail.co.jp
Aceasta este o linie mai veche, unde vagoanele merg deasupra strazii. Sunt construiti mai multi piloni de-a lungul drumului, iar vagoanele sunt agatate sub o singura sina la vreo 10 m inaltime. Sistemul este unul frantuzesc, inventat de compania “Safege”, dar in viata au mai ramas doar doua trasee in Japonia. Vagoanele au fost construite de Mitsubishi.
Aceasta linie, leaga statiile Ofuna si Shonan-Enoshima, aflate la o distanta de 6.6 km, una de cealalta si o calatorie dureaza aproximativ 14 minute. Sunt trenuri frecvente, la fiecare 7 minute. Exista doar o singura linie, dar vagoanele ce vin din sensuri opuse ajung in acelasi timp in statiile unde sunt cate doua linii.
Acest traseu nu este acoperit de JRP si am cumparat bilete de la automate. Nu sunt foarte scumpe – vreo 300 de yeni, parca.
Aceste trenuri sunt folosite atat de turisti cat si de localnicii care fac naveta inspre Tokyo.
Trenul se leagana putin si sunt senzatii tari :), mergand deasupra strazii si a masinilor. Stati in partea din fata sau spate, pentru cele mai bune privelisti. Calatoria cu acest tren a fost foarte interesanta si a meritat pe deplin detourul.
In statia Ofuna, din gara sa nu uitati sa va uitati si dupa o statuie mare, alba, pe buza unui deal. E similara ca una vazuta in Kyoto.
Asa. Am luat acest trenulet minune si-ntr-un sfert de ora am ajuns la statia Shonan-Enoshima. Aici trebuie iesit din gara. Dupa ce coborati scarile si iesiti din gara suspendata, trebuie sa faceti stanga si sa ajungeti la gara Enoden-Enoshima. E la scurta distanta de mers pe jos si e semnalizata. De aici, trebuie luat un alt tren pe Linia Enoden.
Ce este Linia Enoden sau Enoshima Electric Railway?
Pagina oficiala: enoden.co.jp
Este o linie de tren istorica construita prin ani 1910. Primele trenuri, erau mai mult tramvaie decat trenuri. Traseul are vreo 10 km si uneste Kamakura de Fujisawa. In mare parte, linia merge de-a lungul coastei si in mai multe locuri merge pe drum si pe langa case. Merge foarte aproape de case. Daca ai scoate mana pe geam, aproape poti atinge ferestrele caselor.
Trenurile nu pot merge cu o viteza foarte mare, deoarece virajele sunt destul de bruste. Pe aici circula vagoane istorice si vagoane moderne si e la noroc, pe care-l veti nimeri.
O calatorie foarte interesanta si cu acest tren. Zona pare de vacanta si totul este foarte aglomerat, ingramadit. Garile de pe aceasta linie sunt mici si-n stil englezesc.
Dupa o scurta calatorie cu acest tren, am coborat la statia Hase. . Daca din Tokyo am fi continuat cu JR. Yokosuka pana la statia JR Kamakura, ar fi trebuit sa-l luam de acolo inspre Hase.
Recomand sa folositi aceasta ruta alternativa fie cand sositi, fie la plecare. Noi la intoarcere, am luat tren din Hase pana la JR. Kamakura, dupa care un tren pe linia JR Yokosuka pana-n Tokyo. O ruta de intrare, una de iesire.
Statia Hase
A fost bine deoarece am gasit lockere in aceasta statie chiar daca e o gara mica. Aveam mare frica sa nu gasim iar lockere si sa ma plimb cu gentile dupa mine. La cateva sute de metri se afla si templul Kotokuin, unde se afla marea statuie a lui Buddha.
Orasul Kamakura a fost sediul shogunului Minamoto Yoritomo care a ajuns serif prin anul 1185. El a vrut sa-si construiasca o capitala si un sediu al puterii cat mai departe de Kyoto. Dupa ce s-a mutat aici, au aparut mai multe temple in zona. Asa a fost construit si marea statuie a lui Buddha, menita sa rivalizeze cu cea din Nara. Shogunatul lui Yoritomo nu a durat foarte mult.
Orasul are o latura inspre mare si e inconjurat de dealuri din celelalte parti. Arata ca un amfiteatru. Se gasesc mai multe temple aici si este ce vedea intr-o zi.
Citisem pe undeva, ca daca nu aveti ocazia sa vizitati Kyoto, sa vedeti Kamakura. Daca mergeti la Kyoto si aveti de ales intre Nikko si Kamakura, sa alegeti sa vizitati Nikko.
Kamakura e un fel de Kyoto in miniatura, in imediata apropiere a Tokyo.
Am urcat putin pe straduta destul de stramta si foarte aglomerata. Erau foarte multe masini. Cred ca fiind Duminica, multi de la oras veneau aici pentru o plimbare.
Statuia Merelui Buddha de a Kamakura.
Intrarea la templul Kotokuin nu a fost scumpa. Vreo 200 de yeni. Imediat ce treceti de casa de bilete, se vede statuia lui Buddha. Mi s-a parut cam mica de la distanta, dar iti dai seama cat de mare e cand te apropii.
Statuia a fost construita in 1252 si are 11.4 metri inaltime. De-a lungul timpululi au incercat sa-i construiasca un templu in care sa fie gazduita, dar acesta a fost masurat de un tsunami sau constructiile ulterioare au suferit alte calamitati. Pana la urma, statuia lui Buddha a ramas afara, sub cerul liber.
Obama, cand a vizitat Japonia a fost si el sa viziteze aceasta statuie.
Mi-a placut statuia asta mai mult decat cea din Nara. Fata e mult mai bine realizata.
Pentru 20 de yeni se poate vizita si interiorul statuii. Se intra pe un colidor extrem de stramt. Cu greu incap doi in acelasi timp.
Cred ca o vizita la Kamakura, merita pe deplin si celelalte temple trebuie vizitate mai cu incetinitorul.
Am vrut sa ne cumparam niste suveniruri, dar am vazut mai apoi ca am gasit aceleasi prostioare si in Tokyo, in mai multe locatii. Preturile au fost aproximativ similare, peste tot.
Cam asta ar fi. Mai multe prin poze.
Ne-am intors la Tokyo sa cautam noul hotel, deoarece mai toata saptamana fusesem pe trenuri si ne ajunsese oboseala.
Mergeti si vizitati Kamakura. Merita.
Vacante frumoase.
P.s.Mai multe date istorice despre Kamakura, in romaneste gasiti aici
Un articol in engleza despre cele doua linii de tren de care am vorbit – vedeti aici.
Citeste si continuarea aici.
