Dus De Acasă.ro

Legendarul drum din Cairo în Cape Town, patru luni în Africa (1)

Să vizitez Africa era un vis mai vechi. Dar că aveam să o fac dintr-un capăt în altul, de la Cairo până în Cape Town nu credeam că se va întâmpla. În următoarele articole am să încerc să povestesc despre această călătorie cu mijloacele de transport în comun pe care am făcut-o în aproximativ 4 luni.

Eram în trenul ce se îndrepta dinspre Cairo înspre Aswan. Călătoria începuse. Adrenalina umbla prin mine în viituri și parcă nu-mi venea să cred ca pornisem la drum. Aveam oare să termin această aventură? Ce mă aștepta în următoarele săptămâni? Nu am să fiu atacat, tâlhărit, tras pe sfoară, mâncat de lei sau violat de maimuțe? Dacă mă calcă un hipopotam, mă ia în coarne un bivol sau mă mușcă vreun șarpe veninos? Cum am să ma descurc prin orașe? Vechea mea teoria mea cu „blend in-ul” nu prea părea să aibă mari șanse de reușită. Contrastul era de vină!

Ei nah ..las ca se găsesc soluții: băgat oleaca de bronz tractoristic pe noi cât mai repede și încercare de copiere a expaților ar fi fost o soluție. Ma gândeam că eram cât de cât pregătit. Și dacă nu, fuck it, am să rezolv problemele când apar, improvizez eu ceva, nu poți sa acoperi fiecare unghi de acasă, altfel nu mai ai curajul să te miști din loc, veci.

Eram la prima vacanță în care mergeam singur și prima de acest gen – adică un fel de încercare de backpackareală. Nu am mai stat prin hosteluri în viața mea și nici nu pot spune că așteptam cu nerăbdare să mai dorm cu vreo alti 8 necunoscuți într-o cameră. Vorba aia, eu sunt un delicat, vreau o budă normală și un duș cât de cât. Îmi propusesem totuși să cheltuiesc cât mai puțin în această călătorie, și dacă vroiam să-mi iasă trebuia să încerc lucruri noi.

Cum a început totul?

Nu stiu exact când a început ideea asta cu Africa. Cred că citisem articolul „Overland Africa: Legendarul drum de la Cairo la Cape Town” de pe siteul lui Imperator și tare îmi plăcuse cum sună. De asemenea am citit și despre experiențele românilor care au plecat cu o mașină de teren din Cape Town înspre România – vedeți acest site – Drumuri Africane, iar alt român despre care citisem mai târziu când începusem deja să mă documentez a fost Bogdan Marcu (www.bikeinafrica.com/) care a făcut acest drum cu bicicleta.

Am cochetat cu ideea asta de a face drumul cu o mașină sau motoretă dar nu a ținut mult. Cea mai multă libertate de mișcare mi s-a părut că o voi avea însă cu mijloacele de transport în comun și astfel voi putea să intru în contact și cu localnicii mai mult.

În afară de poveștile de mai sus, mai menționez un articol de la Wikitravel care a fost adevăratul schelet preliminar al acestei călătorii. Îl redau și aici că mi-e frică să nu dispară în viitor. Sau cel puțin să-l am în varianta originală.

Alexandria to Cape Town by train and bus

Route

Day 1

Downtown Alexandria

Arrive in Alexandria.

Spend the night in Alexandria.

Day 2

Spend the night in Alexandria.

Day 3

Spend the night in Alexandria.

Day 4

Mosques in Islamic Cairo

Take the 10:00 express train to Cairo–$3 for second class.

Arrive in Cairo at 12:55.

Day 5

Spend the night in Cairo.

Day 6

Spend the night in Cairo.

Day 7

Spend the night in Cairo.

Day 8

Spend the night in Cairo.

Day 9

The Giza Pyramids

Take the 12:05 train to Giza–$1 for second class.

Arrive in Giza at 12:25.

Spend the night in Giza.

Day 10

Take the 12:25 train to Luxor–$5 for second class.

Arrive in Luxor at 22:25.

Spend the night in Luxor.

Day 11

Spend the night in Luxor.

Day 12

Sunset over Aswan

Take the 09:50 train to Aswan–$2 for second class.

Arrive in Aswan at 13:05.

Spend the night in Aswan.

Day 13

Spend the night in Aswan.

Day 14

Every Monday and every second Friday, there is a ferry from Aswan to Wadi Halfa, Sudan. Base your trip on this so that you arrive in Aswan approximately two days before the ferry leaves. It costs $75 for a first-class ticket, and you get a bunk bed. (Second class costs $50, but you only get a padded bench). The ferry leaves at about 12:00 and arrives at about 07:00 the next day.

Spend the night in Wadi Halfa.

Day 15

Khartoum at dusk.

Take the 05:00 bus (the only one) to Khartoum—$20.

Arrive in Khartoum at 16:00.

Spend the night in Khartoum.

Day 16

Spend the night in Khartoum.

Day 17

Spend the night in Khartoum.

Day 18

Take the 06:00 bus to Gedaref—$10.

Arrive in Gedaref at 14:00.

Spend the night in Gedaref.

Day 19

Take a minibus to Gallabat; they generally leave at 10:00—$10.

Arrive in Gallabat at 17:00.

Cross the border to Metema, Ethiopia.

Spend the night in Metema.

Day 20

Gondar’s royal castle

Take the 09:00 bus to Gondar.

Arrive in Gondar at 12:00.

Spend the night in Gondar.

Day 21

Spend the night in Gondar.

Day 22

Take a minbus to Bahir Dar—$3.

Spend the night in Bahir Dar.

A stone church in Lalibela

Day 23

Take the 06:00 bus to Gashena—$5.

Arrive in Gashena at 12:00.

Take the 15:00 bus to Lalibela.

Arrive in Lalibela at 18:00.

Spend the night in Lalibela.

Day 24

Spend the night in Lalibela.

Day 25

Take a minibus that departs at 07:00 for a two-day drive to Addis Ababa—$25.

Arrive in Kombolcha at 16:00.

Spend the night in Kombolcha.

Day 26

Depart Kombolcha in the same minibus at 06:00.

Downtown Addis Ababa

Arrive in Addis Ababa at 14:00.

Spend the night in Addis Ababa.

Day 27

Spend the night in Addis Ababa.

Day 28

Spend the night in Addis Ababa.

Day 29

Take the two-day bus from Addis Ababa to Moyale, the Kenya-Ethiopia border town. Depart at 07:00—$25-$30.

Spend the night in Dilla.

Day 30

Continue on to Moyale; leave at 08:00.

Arrive in Moyale at 15:00.

Spend the night in Ethiopian Moyale.

Day 31

The Maasai people outside of Nairobi

Cross the Ethiopia-Kenya border.

Take the 10:00 bus to Nairobi—$30.

Day 32

Arrive in Nairobi at 12:00.

Spend the night in Nairobi.

Day 33

Spend the night in Nairobi.

Day 34

Spend the night in Nairobi.

Day 35

The train from Nairobi to Mombasa departs Mondays, Wednesdays, and Fridays at 19:00—$45 for second-class sleeper.

Day 36

Mombasa’s waterfront

Arrive in Mombasa at 10:00.

Spend the night in Mombasa.

Day 37

Spend the night in Mombasa.

Day 38

Take the 08:00 bus to Dar es Salaam—$20.

Arrive in Dar es Salaam at 18:00.

Dar es Salaam’s skyline

Spend the night in Dar es Salaam.

Day 39

Spend the night in Dar es Salaam.

Day 40

Spend the night in Dar es Salaam.

Day 41

Spend the night in Dar es Salaam.

The Kapiri Mposhi train station

Day 42

On Tuesdays, a train departs Dar es Salaam for Kapiri Mposhi at 15:50. On Fridays, it departs at 13:50—$35 for second-class sleeper. The trip takes two days.

Day 43

On the train to Kapiri Mposhi.

Day 44

Arrive in Kapiri Mposhi between 13:00 and 14:00.

Spend the night in Kapiri Mposhi.

Lusaka

Day 45

On Mondays and Fridays, there is a train from Kapiri Mposhi to Lusaka—$3. It departs at 16:42.

Arrive in Lusaka at 23:30.

Spend the night in Lusaka.

Day 46

Spend the night in Lusaka.

Day 47

The Livingstone Musuem

Spend the night in Lusaka.

Day 48

Take the daily 09:30 bus to Livingstone—$22.

Arrive in Livingstone at 17:30.

Spend the night in Livingstone.

Day 49

Spend the night in Livingstone.

Day 50

Take a taxi to the Zambia-Zimbabwe border.

The Zambezi Bridge above Victoria Falls

Cross the border over the Zambezi Bridge.

Walk to the Zimbabwean town of Victoria Falls.

Spend the night in Victoria Falls.

Day 51

Spend the night in Victoria Falls.

Day 52

Take the daily 19:00 train to Bulawayo—$19 for first class; $12 for second class.

Bulawayo

Day 53

Arrive in Bulawayo at 10:00.

Spend the night in Bulawayo.

Day 54

Spend the night in Bulawayo.

Day 55

Take the Monday, Thursday, and Saturday train to Harare. It departs at 20:00—$15 for a sleeper.

Day 56

Arrive in Harare at 08:00.

First Street, Harare

Spend the night in Harare.

Day 57

Spend the night in Harare.

Day 58

Spend the night in Harare.

Day 59

Bulawayo

* Take the Tuesday, Friday, and Sunday train to Bulawayo. It departs at 21:00—$15 for a sleeper.

Day 60

Arrive in Bulawayo at 08:00.

Spend the night in Bulawayo.

Day 61

The Beitbridge borderpost

Take the Sunday and Thursday train to Beitbridge, on the Zimbabwe-South Africa border. It departs at 18:00—$15 for a sleeper.

Day 62

Arrive in Beitbridge at 10:00.

Spend the night in Beitbridge.

Day 63

Cross the Zimbabwe-South Africa border.

Take a taxi to the town of Musina.

Spend the night in Musina.

Day 64

Spend the night in Musina.

Day 65

Take the Sunday & Thursday train to Pretoria (economy seats only!). It departs at 15:25—$10.

Strijdom Square, Pretoria

Day 66

Arrive in Pretoria at 04:16.

Spend the night in Pretoria.

Day 67

Spend the night in Pretoria.

Day 68

Spend the night in Pretoria.

Day 69

Take the 09:00 Gautrain to Johannesburg. They depart every 20 minutes—$8.

Arrive in Johannesburg at 09:40.

Spend the night in Johannesburg.

Johannesburg City Hall

Day 70

Spend the night in Johannesburg.

Day 71

Spend the night in Johannesburg.

Day 72

Spend the night in Johannesburg.

Day 73

A Durban street

Take the Monday, Wednesday, Friday, and Sunday train to Durban. It departs at 18:30—$15 for economy class, $33 for a sleeper.

Day 74

Arrive in Durban at 07:10.

Spend the night in Durban.

Day 75

Johannesburg’s business district

Spend the night in Durban.

Day 76

Take the Monday, Wednesday, Friday, and Sunday train to Johannesburg. It departs at 19:15—$15 for economy class, $33 for a sleeper.

Day 77

Arrive in Johannesburg at 07:44.

Spend the night in Johannesburg.

Day 78

Take the Wednesday, Friday, and Sunday train to Kimberley. It departs at 12:30—$15 for economy class.

Kimberley’s Big Hole

* Arrive in Kimberley at 21:20

Spend the night in Kimberley.

Day 79

Spend the night in Kimberley

Day 80

Take the Wednesday, Friday, and Sunday train to Cape Town. It departs at 21:20—$43 for a sleeper, $27 for economy class.

Day 81

Arrive in Cape Town at 15:30.

Central Cape Town

Spend the night in Cape Town.

Day 82

Spend the night in Cape Town.

Day 83

Spend the night in Cape Town.

Day 84

Leave Cape Town.

Pare destul de simplă treaba, nu? Citeam astfel de povești și visam la astfel de aventuri, dar nu am crezut cu adevărat că voi pleca vreodată. E prea greu să te desprinzi. Nu acum, că nu avem timp, ori nu e momentul potrivit, întâi trebuie să o facem pe ailaltă și după aia ..ori alte din astea. Știți cum e!

Într-o seară am mers cu niște prieteni la restaurant ..și povesteam despre o vacanță viitoare și atunci am pomenit despre treaba asta cu „din Cairo în Cape Town”. Cred că băuserăm prea multe beri, deoarece atunci pe loc, am hotărât că plecăm. Vai ce viteji am fost în seara aia! Ne vedeam deja bătându-ne cu leii si jucându-ne de-a-v-ați-ascunselea cu gorilele. Ne lovise febra exploratorilor. A doua zi, când ne-am trezit din beție ..ne mai liniștiserăm, dar nah …eu fiind om de cuvânt: vorba aia: „-Dacă am zis, atunci am zis!”. Nu puteam învârti imediat muștarul, mai ales că ne daserăm rotunzi în fața doamnelor noastre, care începuseră deja să ne ia la mișto. Amicul meu a mai zis că merge vreo 2-3 zile, dar cred că ne așteptam unul pe celălalt să renunțăm, ca să putem zice: „-Aa…da, dacă tu nu mergi, păi nu pot să merg nici eu! Eu aș fi mers ..dar nah!!”

La planurile pe care ni le făcusem că mergem amândoi, reușisem să amețim cumva doamnele – (aici probabil că blufau si ele – știind că ce se vorbește seara pe întuneric, de obicei a doua zi, la lumină se vede altfel) dar vorba vine că aveam aprobarea și susținerea lor. Și ce poate fi mai important la începutul unei călătorii decât aprobarea jumătății tale? This is the bloody key. Am citit atâtea articole despre cum tre să-ți faci bagajele, cum să cumperi bilete, ce injecții să inserezi la poponeț și altele asemenea dar nicăieri nu se menționează cel mai important lucru: nevasta! Ar trebui să fie un articol ceva de genul: „How to ciorănești nevasta, in ten easy steps” …dar nu-i!

Cred că am fost norocos, după toată seria asta de blufuri, stelele se aliniaseră și puteam trece la pasul următor. Bulgărele începuse să o ia ușor, ușor la vale.

Care a fost pasul următor?

Unul dintre cele mai importante etape ale unei vacanțe e achizitionarea biletelor. Știam în mare traseul și știam ca trebuie să mă întorc (thats elementary my dear Watson). Cel mai scump bilet avea să fie cel de întoarcere, așa că m-am pus pe căutat bilete de întoarcere din Cape Town. Nenea Turkish Airlines are zboruri zilnice din Cape Town în Istanbul. Am reușit să găsesc un bilet mai ieftin Cape Town – Istanbul, prin Martie 2019. Faza e că de fapt era Cape Town – Roma (Fiumicino), dar obligatoriu avea escala la Istanbul. Dacă ar fi fost să iau doar până în Istanbul era vreo 450 de dolari, dar până la Roma era vreo 300. Pur și simplu coboram la Istanbul și nu mai luam următoare cursa. Am să vorbesc într-o zi și despre genul ăsta de manevre.

Am luat biletul! După ce am luat acest bilet a început cu adevărat treaba mai serioasă – I took the leap, deja ridicasem miza cu 300 de dolari, așa că nu era cale de întoarcere. Prețul favorabil era doar într-o anume dată. Aveam data de întoarcere. Uneori când începi să planifici o călătorie trebuie să începi cu sfârșitul pentru ca toate să se alinieze cum trebuie.

Ce vize mi-au trebuit?

Aveam oarecum ruta făcută, datorită celor de la wikitravel așa că următorul pas a fost studierea vizelor. Wikipedia are un articol destul de bun pe acest subiect – Visa requirements for Romanian citizens, iar MAE.ro și-a pus și el siteul la punct. Din ce am verificat, țările care îmi ridicau probleme mai deosebite erau Sudan, Etiopia si Africa de Sud. În restul țărilor fie nu trebuia viză, fie se putea lua on arrival.

Sudanul părea complicat deoarece vroia invitație, anunțată ambasada României și alte abureli. Din ceva citire pe net am ajus să aflu că consulatul Sudanului din Aswan. oraș din sudul Egiptului dădea vize și fără invitație..și cică ar fi fost și mai ieftine – doar 50 de dolari și nu 150 de dolari ca în alte locuri. De la ăștia am început să-mi dau seama că regulile și prețurile se schimbă de la consulat la consulat (aici vorbesc de consulaturile aceleiași țări) lucru ce mi s-a părut destul de ciudat. Nu aveam de gând să merg până la București așa că am hotărât să-mi încerc norocul în Aswan și dacă nu mi-or da viză oi sări peste Sudan.

Cu Etiopia la fel ..altă abrambureală. România e arondată la Ambasada Etiopiei de la Geneva, nu au ambasadă la București. Există totuși o ambasadă a Etiopiei la Ankara așa că m-am gândit să încerc la ăștia. Problema e că aștia din Ankara dau vize doar cetățenilor turci sau celor rezidenți în Turcia. Eu am cetățenia nord cipriotă, dar nu-i bună la nimic, deoarece nimeni nu recunoaște țara. Altă problemă cu Etiopia e că viza începe să fie valabilă din momentul în care ți-o ștampilează în pașaport. Dau vize pe o luna și pe trei luni, dar fără vreun motiv anume, nu mă gândeam la cea de trei luni, care era mai scumpă. Eu aveam nevoie de aproximativ o lună să fac Egiptul și Sudanul și nu-mi prea convenea sistemul lor.

Dacă ar fi fost să trimit pașaportul prin poștă la Geneva ar fi durat prea mult și mai aveam nevoie de pașaport ca să-mi fac viza pentru Africa de Sud și să scot certificatul Yellow Fever. De curând Etiopienii au bagăt și o e-viza pentru care poți face aplicație online. Doar că la la e-visa trebuie să intri prin aeroportul din Addis Ababa, așa că nu funcționa la opțiunea overland.

Ăștia din Africa de Sud, alți deștepți. Cel ce face aplicație pentru viză trebuie să meargă la ambasada Africii de Sud din țara lui. Inițial mă gândisem că o iau de undeva de pe traseu, de la una din ambasadele Sud Africane din Zimbabwe sau Zambia ..sau undeva. Chiar am căutat adresele ambasadelor Sud Africane din aceste țări și le-am scris, dar m-au trimis la ambasada din țara unde sunt cetățean. Aici din nou probleme: ar trebui să mergi să faci aplicație cu vreo două, trei săptămâni înainte să intri în țara lor. Eu aveam să intru peste vreo 4 luni. Ce aveam să fac, să zbor până în România din Zimbabwe să-mi iau viza, după care să mă întorc să continui călătoria?

Nici nu plecasem de acasă și iată-mă băgat în niște îmbârligături pe care habar nu aveam cum să le descâlcesc. Îmi pierdeam timpul citind despre vize și alte rahaturi și nu mai aveam timp să mai studiez și altele. Am să revin la problema vizelor, dar dacă vroiam să mă apuc de vize aveam nevoie mai întâi de Yellow Fever Certificate, pe care și Etiopia și Africa de Sud îl cereau.

Malaria, Yellow Fever Certificate, vaccinuri și alte „papă tot sau papi injecție”

S-ar putea scrie articole întregi despre malarie, boli tropicale și altele asemenea. Dar majoritatea informațiilor se găsesc deja pe net și nu am de gând să le repet. De asemenea nu sunt doctor și nu are rost să mă bag unde nu-mi fierbe oala.

Cel mai important e Yellow Fever Certicate, care e un țertificat care ți se înmânează când faci vaccinul împotriva Febrei Galbene (taaadaaam – că fain am mai explicat-o!). E o boală întâlnită cum te apropii de Ecuator – au ăștia de la World Health Organization o hartă cu zonele unde este răspândită. Dacă treci printr-o zonă de risc ți se va cere un certificat internațional că ai făcut acest vaccin. De exemplu dacă mergi în Africa de Sud direct din Europa nu ai nevoie de el, dar dacă treci prin țări cu risc, trebuie să-l faci. Mi-a spus cineva unde se poate face în Ciprul grecesc și am fost și l-am făcut acolo, la vechea policlinică din Nicosia. Este unul care vorbește mult pe acolo, iar birocrația e varză, vai mama lor – numai la greci să nu îmbătrănești și să trebuaiscă să umbli pe la spitale că ai înfulecat pălăria!

Când am fost în India mi-am făcut vaccin pentru Hepatita A-B. Ăsta se administrează în trei injecții. A doua injecție la o lună după prima, iar a treia la 6 luni. Deci ăsta e bine de făcut din timp dacă se dorește. Eu aveam primele două injecții făcute pentru India și numai bine mi-am făcut-o și pe a treia înainte de a pleca în Africa.

La capitolul Malarie, sunt mulți care iau pastile și alții care nu iau. Din câte știu sunt două tipuri de pastile mai importante: un tip care trebuie să bei pastila în fiecare zi, iar un alt tip la care bei două pastile o dată pe săptămână într-o zi fixă. Eu am găsit tipul care bei două pastile o dată pe săptămână. Le-am băut și nu am avut any side effects. Cele mai bune sfaturi vi le poate da un doctor. Imi făceam griji că sunt tare scumpe, dar nu a fost așa. Au fost chiar ieftine. Nu le zic numele, că numele li se tot shimbă.

Am mai făcut o injecție pentru tifoida și un tetanus. Cam asta a fost la capitolul vaccinuri. Cu vreo câteva zile înainte să plec mi-am luat pastilele pentru Malarie, am mai luat niște pastile pentru diaree și nișe algocalmine nu știu ce, că mi le recomandase farmacistul. Le-am cărat degeaba.

Sunt farmacii și în Africa, dacă e vreo urgență se găsesc medicamente și pe acolo. Deci trusa medicală a fost destul de mică la mine.

Ce alte echipamente am mai avut?

Mi-am pierdut ceva timp alegând un rucsac, dar asta era o pasiune mai veche. Văzusem niște Osprey de vreo 40 de litri care păreau bunicele, dar până la urmă am comandat unul din America, numit MEI Voyageur. E în producție de prin anii 70 și e ieftin (relativ) și durabil. Cel mai tare mi-a plăcut la el faptul că poți să-i bagi hamurile în niște buzunare și apare ca o geantă simplă, obișnuită. Nu vroiam să fiu clasificat drept backpacker, în unele situații. L-am comandat din America și mi-a venit în vreo trei săptămâni.

La haine e bine să aveți haine care se usucă într-o noapte. Seara să le spălați și până dimineață să fie uscate. Tricouri din astea de polyesteren, folosite de sportivi sunt bune că se usucă ușor. De asemenea am mai luat pantaloni și tricouri de pe la Decathlon. Sunt ieftine și bune. De asemenea nu poți da greș cu treningurile – cele mai fâșoase (care se usucă mai ușor) – sunt comode, ușor de spălat și uscat și nici nu arăți ca Indiana Jones – te poți pierde în peisaj.

M-a mâncat în poponeț să caut și ceva mai de firmă și până la urmă m-am riscat și am luat o cămașă de la Columbia, care cică te apară de țânțari, nu trebuie călcată și alte abureli. Am purtat-o de vreo 2 ori. Nu merită banii.

Din chestii care nu le port de obicei dar care trebuie avute în vedere aș menționa:

-o lampă din aia de pus pe cap (se găsesc la Decathlon) – sunt bune când ajungi târziu pe la un hostel și nu vrei să-i trezești pe toți, sau în caz că te prinde noaptea pe undeva

-o pereche de șlapi (pot să fie din ăia de plajă – să fie cât mai ușori) – să-i folosiți doar indoors și când mergeți la dușuri

-o cutie din aia de plastic pentru săpun

-un prosop microfiber din ala mare. Să nu ocupe spațiu și să se usuce ușor. Zic mai mare – că-l puteti pune la uscat lângă pat și e bun de cortină

-un day backpack – orice rucsăcel din ăsta mic e bun – doar să fie mai rezistent. E bun pe autobuze când ții ce-i mai scump la purtător și geanta mai mare o poți da să fie legată pe acoperiș sau pe altundeva și să nu-i porți grija. De asemenea când ieși prin oraș. Un rucsăcel negru din astea care se folosesc și pentru laptopuri e bun. Si stundețașii africani le poartă la greu, deci din nou, nu veți face notă aparte.

-mai o gentuță mică – din aia de pânză, ușoară, pentru cazurile când nu vreți să luați rucsacul. E bună pentru aparatele foto și nu bate la ochi și o puteți ține în față.

-sac de dormit – din ăla subțire care nu ocupă mult spațiu. E bun când cearșafurile de la hoteluri sunt murdare. Nu trebuie să fie gros, deoarece te poți acoperi cu ce au ei pe acolo. În interiorul sacului va fi curat. Sacul de dormit a fost bun pentru Egipt, Sudan si Etiopia. Mai la sud nu a mai fost cazul să-l folosesc, ar fi trebuie să scap de el mai devreme, dar nu am știut care va fi situația.

-vaccuum bags. Am avut două vaccum bags de la Mckinley. Sunt foarte bune și ieftine. Țin rufele uscate și nici nu e pericol să se ude, de asemenea se câștigă mult spațiu.

-două poșetuțe din alea de plastic – una pentru chestiile de toaletă – pastă de dinți, periuță săpun etc și una pentru încărcătoare. Stau toate încărcătoarele la un loc, sunt ușor de găsit și adunat. Din nou ..plasticul ălă le pazește de apă.

-câțiva metri de fir de nailon (din ăsta de folosesc pescarii) – e bun când aveți de întins rufe la uscat și nu aveți unde. E ușor, e tare și rapid de strâns și de montat.

-o geacă ușoară de ploaie. Să nu ocupe mult spațiu.

-o pereche de papuci buni și ușori. O singură pereche (aia din picioare) e destul că două ocupă mult spațiu.

-șprei de țânțari. Se poate cumpăra de la o farmacie de pe traseu. Eu așa am făcut, deoarece nu am avut bagaj la cală la primul zbor. Țânțarii nu au fost chiar așa mare problemă cât mi-am imaginat. Ies mai ales pe seară, în amurg, atunci e nevoie de șprei, în rest nu prea. Noaptea oricum ești sub plasa de țântari.

-o cremă de soare. Aș recomanda mai ales cea de după soare, care să te răcorească după ce te-ai pârlit.

-o eșarfă. Eu am avut una pe care am cumpărat-o din Cambodgia. Seamănă cu cele arăbești doar că e mult mai mică. Se poate pune pe cap, făcut un turban din ea, se poate ține pe după gât ca un fular și folosi capetele ca să-ți ștergi transpirația etc. E ușor de cărat, ușor de spălat și se usucă repede. Șăpcile nu le găsesc bune deloc – îți lasă ceafa goală iar când transpiri sunt greu de spălat.

-vaselină sau cremă nivea. Le-am folosit mult mai puțin decât m-am așteptat. În caz că le cumpărați, luați cea mai mică mostră posibilă. Probabil nu am avut nevoie de prea multă cremă deoarece am avut:

-trei perechi de chiloți Under Armour. Cine se aștepta că am să fac mare investiție în chiloți? Am citit eu pe un site de travel care îl respect mult, că acești chiloți ar fi foarte buni. Mi-am cumpărat trei perechi, deși au fost destul de scumpi. Au fost buni! Partea proastă la afacerea asta e ca soțioara și mica domnișoară, încă și astăzi se râd de mine și marea mea investiție în chiloți. Nu prea pot comenta prea multe când își cumpără fel de fel de fuste și rochii – deoarece și eu, cândva, am picat într-o ispită similară. :))

-vreo două sau trei lăcățele cu cifru. În multe hosteluri sunt dulapuri dar trebuie să vii cu lacătul tău. Lacătele cele mici sunt îndeajuns iar dacă-s cu cifru e mai bine, deoarece nu trebuie să ai grija cheii.

Chestii de care nu am avut nevoie, dar care trebuie menționate.

-cort. Sunt hoteluri peste tot și nu am vrut să car unul. Chiar dacă mergi cu cortul tot trebuie să platești în multe locuri ca să ai unde să-l ridici într-un loc safe și să ai acces la duș.

-sandale. Mi-am luat sandale la început, dar apoi am scăpat de ele, că le căram degeaba. Mă prăfuiam prea tare în țările deșertice iar în țările în care plouă mult și iarba și noroaiele sunt mari așa că am preferat niște cizme.

-geantă profesionlă pentru aparat foto. Și din asta am avut și am scăpat de ea repede. Devii repede țintă și ești catalogat drept turist. Aparatele foto pot sta într-o geantă obișnuită.

-pormoneu secret pentru bani. Am încercat dar nu m-am putut obișnui cu el pe sub tricou. Până la urmă am mers cu portmoneu obișnuit, ținut în față, buzunar cu fermoar. Nu am avut pe nicăieri probleme.

-chestie din aia profesională anti-ploaie pentru bagaje. Nu e nevoie – sare în ochi bagajul. Se poate folosi o pungă de plastic în caz de urgențe.

-pantaloni scurți. În afară de Africa de Sud, nu prea ai să vezi mulți în pantaloni scurți. Dacă ești în pantaloni scurți e clar că ești turist sau idiot.

Ce electronice am avut cu mine?

-am avut un telefon din ăla Nokia de tip vechi. Ăsta e genul de telefon care îl folosesc și acasă. Nu am grija bateriei, e mic, nu stau cu stres că mi-l fură cineva. Am ținut pe el cartela de acasă..și a mers în toate țările. Ar fi fost bun în caz de ugență. Am mai folosit SMS-urile pentru comunicare.

– un smart phone. Nu am un smart phone si nici nu aveam de gând să investesc în unul. Totuși mi se pare un lucru important pentru travelul din ziua de azi. Cineva mi-a donat un Iphone 4, că oricum îl arunca la gunoi. L-am folosit pentru cartelele locale și am deschis pe el hotspot pentru internet.

-am avut o tableta Ipad Air. În mod normal nu mai e nevoie de ea dacă ai smartphone. Mi-a fost însă de mare folos pentru aplicații, salvat bilete pe ea și guidebooks în format pdf. Mi-e mai ușor să citesc pe tabletă. Totuși pe viitor cred că aș combina astea două și aș alege doar un smartphone.

-un aparat de fotografiat DLSR. Am o rabla de aparat care l-am cumpărat mai demult. Sunt multe aparate mirrorless care fac treaba bună dar deși deja îl aveam pe ăsta, nu l-am mai schimbat. M-ar fi tentat un Sony A6000, dar mi-am zis că încă nu merită investiția. Probabil pe viitor.

-un Gopro Hero Session – model din ăla mai vechi fără lcd. Îmi place goproul, e mic, filmează bine. La accesorii am avut un fel de clip cu care îl puteam pune la hamul de la rucsac pe umăr. Fiind negru, nu se observa ușor. Am mai avut o chestie mică pentru timelapsuri.

-deși mai am si un Gorilla Pod si un microfon Rode – nu le-am luat cu mine. Mi-ar fi părut prea mult de cărat.

-un laptop Asus și un hard disk extern. Am vrut să fac ceva filmări și multe poze și atunci ai nevoie de un laptop pentru a transfera pozele si videourile pentru stocare. E o grijă în plus laptopul, dar mi se pare necesar dacă vreți să faceți mai multe videouri.

Am văzut mulți traveleri care merg doar cu un smartphone. Probabil că va trebui să iau în calcul acest sistem pe viitor.

Electronicele au fost un procent important din bagaj. Nu mai pun că toate au nevoi de încărcătoare.

-un triplu – e foarte necesar. În multe locuri prizele sunt puține. Deci e bine să aveți un triplu pentru că aveți multe prostii de încarcat.

-un adaptor universal. Am avut unul dar apoi am scăpat de el. În toate țările se poate folosi sistemul european. Multe țări au sistemul englezesc. Pentru sistemul englezesc nu-ți trebuie adaptor special, trebuie doar să apeși cu un pix picioroșul de sus, cel pentru împământare și celelate două se vor deschide. Singurile țări prin care am fost, cu un sistem aiurea sunt Botswana si Africa de Sud. E un fel ca sistemul englezesc, doar că piciorușele de jos sunt rotunde și mai depărtate. Totuși în multe locuri aveau și prelungitoare cu intrări europene. În concluzie nu aș căra adaptor de acasă. Se poate lua unul în țara în cauză daca e neapărat necesar.

Aplicații pentru tabletă sau smartphone

-Maps.me – e cea mai bună aplicație pentru hărți – pentru mers pe jos sau pentru condus. Hărțile se pot downloada din timp și apoi nu mai este nevoie de conecție la internet. Drumurile lor pentru trekking au fost foarte bune, în multe locuri le-am folosit, unde nu era țipenie de om – doar niște cărărușe și și-au făcut treaba. La această aplicație se mai pot adăuga pinpoints – de exemplu de la www.mzungu.org, unde alți călători dau diferite sfaturi. Uneori se pot dovedi folositoare.

-www.xe.com – convertorul pentru valută e foarte bun.

-ioverlander.com – o aplicație făcută special pentru cei care merg cu mașinile, motocicletele sau caravanele. Informații interesante despre camping grounds, vămi și mecanici. I-am mai folosit uneori când am ales hoteluri.

-ibooks …sau cum îi zice, să poți citi cărți pdf online. Multe se pot copia de la Library Genesis. Ai carte, ai parte.

-booking.com Aplicația e destul de bună pentru a salva rezervările din timp, când este internet și pentru a le arăta la hotel în caz că nu știu ce-i cu tine.

Cam astea sunt cele importante. Restul ca wattzup, skype, facebook și care-or mai fi, se știu!

Despre GuideBooks

Singura carte pe care am avut-o cu mine a fost „East and Southern Africa – The Backpacker’s Manual” scrisă de Philip Briggs pentru editura Bradt. Cartea e mai veche dar e printre cele mai bune. Unul din motivele pentru care am comandat-o a fost și datorită faptului că nu am găsit-o online. Am avut multe altele în format pdf, dar de obicei erau pe țară.

Două bloguri cu informații foarte bune au fost canseeitall.com (un irlandez care a mers din Cairo în Cape Town) și bunchofbackpackers.com (o olandeză de origine asiatică a trăvălluit prin zonă)

Despre Bani

Dolarul e la putere. Bancnote noi și frumoase de 100 de dolari sunt cele mai căutate. În unele țări rata de schimb e mai bună pentru bancnotele mari. În afară de Sudan, unde nu merg bancomatele (merg dar doar alea locale) în restul țărilor se poate ușor scoate bani și de la bancomat.

Din nou despre vize

Mai sunt și alte idei, dar am să mi le mai aduc aminte pe parcurs. Vreau să mă întorc puțin la problema vizelor și în special viza pentru Africa de Sud. Întâi am încercat să văd dacă este ambasadă în Ciprul grecesc, dar se pare că nu este, hârtiile trebuie trimise la Atena. Așa că le-am scris celor de la Ankara și m-am emailuit cu un nene foarte drăguț care mi-a zis că aș putea lua de la ei, având în vedere faptul că am cetățenia turc-cipiotă.

Am avut nevoie de extras de cont bancar pe ultimele trei luni, dovada cazărilor în Africa de Sud pe toată durata șederii, plus bilet de intrare în Africa de Sud. Treaba a fost bună deoarece am putut cumpăra un bilet de autobuz online din Bulawayo, Zimbabwe. Deși nu vroiam să încep studiul cu Africa de sud, datorită vizei am fost obligat să citesc mai multe despre această țară și să fac cât de cât un itinerar. Au vrut date exacte, plus rezervările și bilete.

Între timp am cumpărat și biletul de mers în Egipt. Zburam din Larnaca pâna la Cairo, cu escala la Atena. Am dat vreo 100 de euro pe biletul ăsta. După ce mi-am pregătit toate hârtiile, când sa potrivit într-o zi am zburat până la Ankara într-o seara și m-am întors a doua zi pe seară.

Vroiam să trec și pe la ambasada Etiopiei. Ăla de la ambasada Etiopiei imi zisese că nu poate să mă accepte dacă nu am viză de ședere în Turcia în pașaport și mă trimisese la sistemul de vize online. Îl întrebasem dacă aș putea să iau viza de la Ambasada Etiopiei din Khartoum și mi-a zis că trebuie să-i întreb pe ăia. Le-am scris și la ăia, dar nu mi-au răspuns. Găsisem niste bloguri prin care mai mulți europeni lauseră viza etiopiana de acolo, așa că speram că îmi vor dau și mie, fiind în comunitatea europeană.

M-am gândit să mai încerc însă și la Ankara, deoarece auziserăm și de alți români care avuseseră probleme în Sudan – cum a fost de ex. biciclistul. Teoretic etiopienii îți puteau da viza în aceeași zi, pe când Sud Africanii îți țin pașaportul vreo 10 zile.

Ajung la Ankara de cu noapte, stau la hotel iar a doua zi dis de dimineață atac problema. Mă duc întâi la Ambasada Etiopiei, speranța mea fiind că poate, poate rezolv în juma de zi ..sau măcar să știu cum stă treaba. Pe siteul lor scria că se deschide la 8.30. La 8.30 am fost la ei. Abia se mișca unul pe acolo, mi-a zis să vin mai târziu că atunci se deschide. M-am văzut obligat să renunț la Etiopieni și m-am dus la Sud Africani.

Aici ambasadă frumoasă, în stil colonial englezesc. Mă întreabă paznicii dacă am rezervare. Ups ..le zic că nu știam că-mi trebuie rezervare – pe siteul lor nu-mi amintesc să scrie despre așa ceva; dar le spun că m-am emailuit cu un nene și știe despre mine ..și că am venit tocmai din Cipru și poate mă poate lua și fără rezervare …bla bla bla..

A ieșit nenea consul la fereastră..și mi-a cerut pașaportul. Nu știu ce a verificat prin el, dar a văzut (cred) că mai am ceva vize și nu-s chiar neumblat. După vreo 5 minute m-a chemat înăuntru și am început cu hârtiile.

Pusesem și bani în contul lor, cât era costul vizei. Aveam biletul de întors, aveam biletul de autobuz de intrare, aveam rezervări la hoteluri din Pretoria și Cape Town, extras de cont etc. Aveam cam tot. A vrut să-i mai arăt și biletul din Larnaca la Cairo și ceva bilete cum ajung până în Bulawayo. I-am zis să nu fie cu supărare, dar nu am cum să cumpăr bilete pentru tot traseul de acasă. A trebuit să fac o declarație cu ruta și cât stau prin fiecare loc. I-am zis că nu știu ruta din cap, dar să mă lase juma de oră la un internet cafe ceva și o rezolv.

Aveam laptopul cu mine și am găsit o ceainărie care avea și internet. Am făcut un itinerariu cu datele scoase de pe wikitravel. Suna cam așa:

To: SOUTH AFRICAN EMBASSY

Filistin Sokak No: 27 GOP 06700 Ankara Turkey 10 th of October 2018

Letter of Intent

Dear Sir,

I am applying for a visa to South Africa, from the middle of February 2019. I will be arriving în South Africa on the 14th February 2019 and I will be flying out from Capetown Airport on 5th of March 2019. I intent to visit South Africa as a tourist.

Its going to be an overland trip from Cairo, Egypt to Capetown, South Africa.

This is my planned itinerary:

I will be flying to Cairo from Larnaca with Aegean Airlines on 29th of October 2018.

I will take a train to Aswan, Egypt on the 30th of October. I will spend a few days în Aswan from where I will take the ferry or bus to Wadi Halfa. I will spend a night în Wadi Halfa, Sudan. From Wadi Halfa I will take a bus to Khartoum, Sudan, where I will spend a few days.

I will then take a bus from Khartoum to Gedaref (Sudan) where I will spend a night. I will travel to Gallabat, where I will cross the border în Ethiopia at Metema.

I will spend a few days transiting and visiting Ethiopia.

From Addis Abbaba I will take the bus to Moyale, where I will cross the border and head to Nairobi.

I will spend a few days în Nairobi where I plan to go on a safari.

I will take the train to Mombasa, from where I will take the bus to Dar Es Salaam, Tanzania. I will spend a few days în Tanzania.

From Dar es Salaam I will take a train to Kapiri Moshi, Zambia, where I will spend a night.

From Kapiri Moshi I will take a train to Lusaka.

From Lusaka I will travel to Livingstone where I will visit the Victoria Falls. After a few nights here I will cross the bridge into Zimbabwe. I will spend a few nights în Victoria Falls.

From Victoria Falls I will take the train to Bulawayo. From Bulawayo I will visit Harare by train, and then I will return to Bulawayo.

From Bulawayo, on the 14th of February 2019 I will take an Intercape Bus to Pretoria. I will spend a few days în Pretoria, from where I will travel to Capetown where I will spend eight days and I will depart from South Africa on 5th of March 2019 on a Turkish Airlines flight.

For any questions or clarifications, please do not hesitate to contact me anytime.

Thanking you in advance for a favorable reply to my application.

Yours Sincerely,

Acuma era clar că nu am să fac eu exact așa, dar nah, regulile sunt reguli. Mi-a acceptat hârtiile și pașaportul și urma să-mi trimită documentele prin curier. Asta se întâmpla pe 10 Octombrie, iar pe 29 Octombrie trebuia să plec.

Între timp cred că mi-a ajuns și rucsacul din America. Cu câteva zile înainte de a pleca i-am mai adăugat un buzunar intern, pentru laptop. Am găsit un cizmar care s-a încumetat să-l facă.

Cam toate erau pregătite, cât de cât, așteptam să-mi vină pașaportul, când am mai avut un eveniment.

Duminicile am un grup de prieteni cu care mergem cu bicicletele. Unul dintre ei îmi împrumutase o bicicletă adusă din Anglia. Frâna pe spate e la cornul din stânga al bicicletei, că așa e sistemul în Anglia. În Duminica de care vorbeam, am luat o bicicletă pe stil continental – desigur că habar nu aveam că la astea, frâna pe spate e pe dreapta. La una din curbe am luat o trântă de mai mare frumusețea de m-am julit la față pe partea dreaptă. Am mers la spital de m-au cusut puțin și m-au curățat. 🙂

Mai era puțin până la plecare și eu eram umflat la ochi ca un broscoi și cusut. :)) Dar ce s-a mai întâmplat vedem în episodul următor.

În concluzie

Dacă vă gândiți să faceți acest traseu, câteva dintre lucrurile pe care trebuie să le considerați cu ceva timp înainte. Pentru viza pentru Africa de Sud să aveți cont bancar și ceva mișcare pe el pentru 3 luni. Dacă vă gândiți să faceți vaccinul pentru hepatită B, ăsta are nevoie cam de 6 luni. Pregătiți-vă și rezolvați vaccinul pentru Yellow Fever. Cam atât la capitolul lucrurilor „mai din timp„. Restul se pot rezolva și mai din aproape. La fel – viza pentru Etiopia, dacă insistați să mergeți overland, trebuie aranjată din timp, dar voi mai vorbi despre asta în articolele care urmează.

Citește și continuarea aici.

Facebooktwitterredditpinterestlinkedinmail

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.