Cum să alegi cazare în Tokyo? Cazare în apropierea Tokyo Station. Un business hotel mai vechi, bun ca pozitie – preț. Hotel cu capsule si mic dejun japonez.
Cand deschideti harta in maps.google – Cu roz, sunt tunelurile care leaga cele trei gari: JR Bakurocho si doua gari TOEI, Bakuroyokoyama si Higashi-nihonbashi. Observati logoul TOEI – un fel de copac verde. La JR e o locomotiva, si la Tokyo METRO un „M” albastru.
Cazare în Tokyo – Hotelul Nihonbashi Villa
Pagina hotelului hotelvilla.jp/e/guide.html
2-2-1 Nihonbashi, Bakuro-cho, Chuo-ku, Tokyo 103-0002
Telephone: 03-3668-0840 Fax: 03-3668-0909 E-mail: villa@hotelvilla. jp
Am ales acest hotel in primul rand din cauza pretului si in al doilea rand al locatiei. Avea note de 8, Very Good, pe booking.com din vreo 600 si ceva de comenturi. Toate rezervarile la hotelurile din Japonia (in afara de doua) le-am facut prin booking.com.
Initial imi facusem rezervare la hotelul Horidome Villa, dar apoi am citit un coment al unui englez/american, cum ca a stat atat la Horidome cat si la Nihonbashi si Nihonbashi ar fi ceva mai nou. Ambele apartin de acelasi lant si sunt destul de aproape, unul de celalalt. Influentat de acel comentariu, am anulat rezervarea de la Horidome si m-am mutat la Nihonbashi.
Am stat 6 nopti, la pretul total de 40000 de yeni. Ar veni in jur de 6666 de yeni pe noapte. Pretul flucteaza putin in functie de ziua saptamanii, dar pana la urma, asta e media la care se ajunge. Au zile cand e doar 6000 de yeni (sau mai putin). In euro, camera vine undeva la o medie de 53 de euro pe noapte / fara breakfast.
De asemenea pe booking.com, cand e vorba de pret, se mai vorbeste in general de doua lucruri:
1. o taxa de 5% VAT. Asta e taxa pe venit adaugat (TVA-ul cum ar veni), dar majoritatea hotelurilor o au deja inclusa in pret. Totusi sa fiti atenti la acest aspect.
2. O taxa de 200 de yeni/de persoana /pe noapte – taxa de oras; neinclusa in pret.
La toate hotelurile care am stat nu am avut aceasta taxa de 200 de yeni /de persoana/pe noapte, inclusa in pretul camerei, dar nicaieri nu mi-au cerut-o. Cred ca incep sa ceara aceasta taxa, doar daca pretul camerei trece de 10000yeni/pe noapte. Eu cum am stat in hoteluri care nu au trecut de 10000 de yeni pe noapte, nu am avut de platit aceasta taxa. Nu sunt sigur insa care e legea mai exact – dar parca asa imi amintesc ca am citit.
Accesul
Cum se ajunge de la Narita?
Daca luati un tren “Rapid” sau „Local” – linia Sobu de la Narita; puteti cobora direct la statia JR Bakurocho. Aceasta e cea mai apropiata statie de hotel. Eu cum am facut?
Am luat NEX-ul de la Narita si ajuns in Tokyo Station, am luat Linia Sobu, inapoi doua statii pana la Bakurocho. De pe linia unde a venit NEX, doar am traversat platforma. Totusi la acea linie, trenurile care vin pleaca in ambele directii (trebuie de te uitat pe panourile electronice) si primul tren in care ne-am suit, ne-a dus in directia opusa. 🙂 Am coborat la prima si ne-am intors inspre Bakurocho.
Hotelul se afla langa EXITUL C4, al JR Bakurocho station.
Aici, prima oara, iarasi ceva ne-am ametit. Vazusem un semn catre EXITUL 4, sa facem la dreapta si am iesit pe acolo. Am iesit prost, deoarece ne-am plimbat o bucata si nu-mi dadeam seama unde suntem. Am crezut ca Exitul 4 si Exitul C4, sunt unul si acelasi lucru. Nimic mai gresit. Cand am vazut ca m-am gafat, ne-am intors in subterane. Am vazut ca aveam de mers prin tunele, pana unde erau Exiturile care incepeau cu litera “C”. E important acest aspect.
Aveam sa-mi dau seama mai tarziu, ca aici sunt legate trei statii printr-o serie de tunele. Statiile legate prin tunele sunt urmatoarele:
JR Bakurocho (o statie JR), Higashi-Nihombashi si Bakuro –Yokohama, cele din urma fiind statii Toei, liniile Shinjuku si Asakusa, trecand pe acolo. Tunelele sunt foarte lungi.
In fine – urmati semnele inspre EXIT C4 si veti ajunge exat in fata hotelului. Va fi la 10 m in dreapta, fata de exit.
Alte gari aproape de hotel sunt Asakusabashi. Aici sunt doua gari, una peste alta. Este gara JR Asakusabashi – care va da acces la linia JR Chuo, iar la subsol e gara Toei, Asakusabashi, prin care trece linia Asakusa.
In general am folosit statia JR Bakurocho si cele doua statii Asakusabashi. Imi placea mai mult plimbarea pana la Asakusabashi, decat prin tunele pana la Bakuro-Yokohama.
Hotelul
La partier are si o zona de “capsule”, unde sunt primiti doar barbati. Am sa va arat cum arata astfel de capsule in poze. La inceput ma tentase o astfel de experienta, dar cred ca as fi incaput destul de greu acolo 🙂
Receptia e curata, frumos… cu un mic restaurant langa receptie. Pentru breakfast se pot cumpara bilete de la receptie. 500 yeni de persoana. Am mancat doar o singura data si nu ne-a placut. Au breakfast japonez. Miso soup, orez… si mai niste salaturi pe acolo. N-am inteles mare lucru din ele.
Exista Wifi, in tot hotelul, gratis. Parola este scrisa la receptie.
Camera
Am stat undeva la etajul 10, in capatul colidorului, camera dubla / non-smoking. E important acest aspect – deoarece cum pe strada e interzis fumatul, se pufaieste la greu in camerele de hotel. Din cate am inteles, in camerele smoking, mirosul de fum este destul de intepator.
Camera destul de mica, fara dulap. Avea un cuier, langa usa, pe care erau agatate niste umerase.
Patul mare, salteaua buna. Nu mai tin minte daca pernele aveau si orez, dar la majoritatea hotelurilor, pernele sunt cu jumatate orez in ele si jumatate puf. Sunt foarte relaxante oricum 🙂
Pe pat doua “yukata”, un fel de capoate in care se poate dormi.
Printre primele lucruri pe care am mers sa le verificam, a fost WC-ul (multumim dl Plesu :). Arata bine in poze, dar nu are nimic special. Era un model mai vechi si nu mai functionau comenzile. Cand te asezai, incepea sa curga apa. Colacele au senzori, astfel incat sa nu functioneze panoul de comanda, daca nu e nimeni asezat.
Sampon, Conditioner si Body gel, prosoape curate. Baia mica… dar bine gandita. Cada mica si adanca.
Se mai gasea un frigider, sub o masa de lucru. Un dosar in care ni se explicau fel de fel de lucruri printre care cum se foloseste telecomanda. Pentru televizor, se pot cumpara niste cartele de la automate (cu vreo 1000 de yeni) pentru a avea acces la canalele cu plata; filme etc.
In mai toate business hotelurile, au aceasta optiune pentru canalele cu plata + canale cu filme pentru adulti. In sertar chiar era o revista cu poze mai explicite (topless :), care facea reclama la acest lucru.
De asemenea mai existau cateva meniuri la niste restaurante de la care puteai comanda take-away. Se pare ca nu e nici o problema sa mananci in camera.
In camera mai era si un frigider mic, dar nu l-am pornit.
Mai era si-un kettle si-n fiecare dimineata schimbau pliculetele cu ceai verde de al lor. Bun ceaiul la gust. E undeva intre ceai si cafea. Ii lua destul de mult timp aparatului pana incepea sa clocoteasca apa.
Majoritatea paturilor de hotel, au un control panel in pat, de la care poti sa stingi becurile din camera. Foarte de folos – deoarece nu mai trebuie sa te ridici din pat pentru a stinge becurile. Patul mai avea si-un fel de radio, dar care nu mai functiona de mult.
Peretii in majoritatea camerelor de hotel sunt cu tapet si goi. O imagine foarte austera, comparativ cu o camera de hotel din vest. Izolatia fonica insa, a fost foarte buna.
Telecomanda.
Credeam ca am sa ma descurc singur, dar pana nu am citit ghidul, nu am stiut sa pornesc televizorul 🙂 Ce e important de stiu, e ca in partea de sus, au vreo 4 butoane: De obicei scrie: D; A; CS; si BS. E vorba de reteaua in care te uiti. Posturile de televiziune digitala transmise prin aer. Nu foarte multe canale la televizor. Probabil majoritatea canalelor sunt prin cablu /cu plata.
Pentru internet aveau si un cablu ethernet. Multe hoteluri nu au internet wireless in camere ci doar prin ethernet. Cred ca majoritatea japonezilor au internet pe telefoane, de la compania de telefonie si nu prea isi bat capul cu wireless.
Altceva?
Cei de la receptie… nu stiau cine stie ce multa engleza, dar erau foarte politicosi. Peste tot, japonezii sunt extrem de politicosi… in Japonia “clientul nostru, stapanul nostru” e lilera de lege. La receptie se putea plati si cu master/visa card. Plata camerei de hotel, se face la check in.
Prin apropiere
In imediata apropiere a hotelului sunt automate cu bauturi. De fapt si hotelul vinde cate ceva pe la receptie. Se pot cumpara noodles instant, apa, ciocolati etc. Un lucru important pe care am uitat sa-l mentionez este ca peste tot in Japonia, apa de la robinet este potabila.
Cand mergeti inspre Asakusabashi, gasiti un Lawson, cu fel de fel de ale gurii. O sa fie putin greu la inceput, deoarece pe produse scrie numai in japoneza.
Daca iesiti din hotel si faceti dreapta… peste cativa metri dati peste un alt convenience store. Am uitat ce firma era, cred ca Family Mart… ceva putin mai mare decat Lawsonul. Cand cumparati bauturi alcoolice, trebuie sa apasati ceva pe un ecran (touch screen), cred ca spune ca sunteti peste 18 ani.
Pentru breakfast… exista o placintarie foarte buna, numita Vie De France Cafe, in statia de metrou Asakusabashi. Asta o recomand. Noi am descoperit-o abia la plecare.
Tot in zona Asakusabashi, pe sub liniile JR e o zona de restaurante – bune pentru cina. Majoritatea extrem de mici. De cele mai multe ori, am mancat la amiaza in Tokyo Station, iar pe seara ne luam cate ceva de la convenience stores.
Ce e important de stiut la restaurante, e ca la amiaza, au ore (un fel de happy hour) cand ofera seturi/portii, la preturi foarte bune. De obicei intre 11:00 si 14:00. Se mananca mai bine la amiaza si mai putin pe seara.
O spalatorie cu automate, exista chiar in spatele hotelului.
Pe peretele spalatoriei este un aparat, de la care puteti cumpara pliculete cu detergent. Bagati hainele intai la masina de spalat vreo jumatate de ora, apoi la uscator. Nu-mi mai amintesc exact preturile, dar sunt undeva la 200-300 de yeni la masina de spalat, si 100-200 la uscator.
Altceva nu-mi aduc aminte acum.
Per total, un hotel mai vechi, dar foarte curat, cu o pozitie excelenta si un pret bun. Mi-a placut sederea la acest hotel si-l recomand.